Coincidente sau bucati de viata? Liber-arbitru sau destin? Eu cred in ambele ipostaze. Cred ca atunci cand mi-a fost dat sa oftez dintr-o indragosteala nefireasca mie si sa-mi doresc sa "cross over" din copilarie in maturitate si faptul ca el a inceput sa imi apara in cale pe oriunde ma duceam erau coincidente. Ieseam de la metrou cu cine ma intalneam? In alta zi, tinant un buchet de flori in mana, tot el. Am plecat pe drumuri diferite, ne-am intersectat la o statie de metrou si apoi ne-am reintalnit la destinatie.Soarta. Intr-o zi in care eu aveam o cravata roz, iar el pletele in vant am decis: trebuie sa facem ceva, it's too weird. Si am vorbit, si m-am dus la toate concertele lui, indiferent cine ma acompania si indiferent de momentul ales, in sesiune, vacante, pe frig sau caldura. El a insistat, eu eram dupa o relatie de rahat, nu mai voiam decat sa dispar, dar el era fun. De ziua mea mi-a adus o sticla de sampanie si tigari si cateva saruturi. That's how fun he was. Il visam in prostie, si apoi iar il revedeam a doua zi...din intamplare. Si dintr-o complicitate ciudata mereu ne zambeam ca si cum petrecusem cativa ani buni uitandu-ne ochi in ochi. Pana cand intr-o zi m-a sunat prietena lui: "what u doin???". As fi vrut sa-i rasp: "your boyfriend". Neahhh, I wasn't really doing him, dar nici nu mai aveam mult. Luckily I realised I was miserable. Am fost la mare si am stat intre ei doi pe terasa. Dupa aceea mi-am dorit sa ma inghita nisipul Vamii cu tot ce are el toxic prin el si mi-am jurat ca nu mai fac. I-am sorbit ochii jucausi si buzele constant udate de bere si zulufii numa' buni de infipt gheare in ei si i-am zis "Adio". Apoi mi-am calcat pe inima si m-am dus la el. NOaptea, la 3, eram singura acasa si de nebuna ma plimbam prin Salajan. Si nu s-a intamplat nimic.Wasn't ment to be. Si apoi l-am intalnit pe Celalalt. But that's a whole new story... I still go to the concerts though...